De ce am creat această “trusă” de materiale ajutătoare?

Exista deja multiple resurse sub forma de ghiduri sau colectii de materiale ajutatoare si materiale educative produse pentru a asista in initiative de informare si actiuni impotriva discriminarii (pe multe din acestea le poti gasi in sectiunea de resurse). Atunci de ce am creat noi aceasta colectie si acest site?

Educatie anti-opresiune si educatie populara

“Uneltele stapanului nu vor demola niciodata casa stapanului.” (Audre Lorde)

Un principiu-cheie in crearea si selectarea materialelor pentru aceasta “trusa” este folosirea unuic cadru anti-opresiune pe baza unei abordari structurale si istorice. In Europa, mare parte din educatia formala cat si cea non-formala privind diferentele intre oameni, discriminarea si prejudecatile pun accentul pe individ. Aceasta educatie vizeaza comportamentul si atitudinile individuale, cu scopul de a ne ajuta sa intelegem diferentele dintre noi si de a invata mai multe despre experientele si culturile celorlalti. Dar tinde, in acelasi timp, sa ignore sau subestimeze sistemele de putere si perspectivele istorice pe termen lung.

De exemplu, cei care lucreaza pe drepturile omului pot gasi foarte multe excercitii gandite in asa fel incat sa ii ajute pe tineri sa nutreasca sentimente de empatie pentru oameni fortati sa fuga de la ei din tara din cauza razboaielor sau dezastrelor naturale. Este mult mai dificil sa gasesti materiale care exploreaza factori sociali si economici mult mai complecsi, cum ar fi felul in care sistemele colonialiste (neo-colonialiste) din trecut si prezent stau la baza nevoii oamenilor de a fugi in alte tari.

Aceasta abordare se foloseste de ideea ca daca vom reusi pur si simplu sa schimbam atitudinile si comportamentele indivizilor, atunci organizatiile, institutiile si societatea per total se vor schimba la randul lor. Abordarea ignora faptul ca institutiile sunt mai mult decat o suma de parti componente individuale.

Pe de alta parte, atat educatia anti-opresiune cat si educatia populara vad indivizii ca parte din sisteme mai largi, influentate de catre contextele noastre. Aceste modele educationale lucreaza cu ipoteza ca putem schimba institutiile, cultura si alte sisteme de putere numai prin organizare si actiune colectiva. Desigur, atitudinile si comportamentele individuale trebuie sa se schimbe, dar oamenii sunt produse ale istoriei, inradacinate in sistemul economic si alte sisteme ce ne fac inegali in privinta accesului la putere, legitimitate si resurse. De exemplu, nu putem intelege dezvoltarea si reproducerea continua a opresiunii rasiale fara sa intelegem si sa lupam cotnra dinamicilor capitalismului si colonialismului. Scopul, deci, este de a oferi oamenilor obisnuiti sansa de a schimba ceva lucrand impreuna.

Cateva componente-cheie ale educatiei populare sunt:
– A intelege ca invatatura incepe cu ceea ce este important in vietile participantilor
– A intelege ca invatatura este un proces ce numeste si adreseaza inegalitatile de putere atat in lume cat si in grupul colectiv
– A intelege ca scopul principal al educatiei populare este sa creeze o schimbare sociala pozitiva
“Educatia ori functioneaza ca un instrument pe care il folosim pentru a facilita integrarea generatiei tinere in logica sistemului curent si duce la conformitate, ori devine o practica a libertatii, adica mijloacele prin care barbatii si femeile gestioneaza realitatea in mod critic si creativ si descopera cum sa participe in transformarea lumii lor.” (Paulo Freire, Pedagogy of the Oppressed)
Noi consideram ca rolul traditional al sistemului de educatie de a ajuta in producerea inegalitatilor (cum ar fi cea rasiala, de gen, sexuala si pe baza de clasa economica) trebuie recunoscut si pus sub semnul intrebarii. De exemplu, impactul segregarii din scoli asupra anti-romaismului.

Privilegii si putere

Folosirea unui cadru anti-opresiune nu inseamna doar recunoasterea si punerea sub semnul intrebarii a sistemelor de opresiune care pun oamenii in dezavantaj, dar de asemenea adresarea puterii si privilegiilor pe care le detinem noi, care ajuta la consolidarea acestor sisteme.
Privilegiile sunt de obicei invizibile celor care le detin pentru ca noi nu suntem invatati sa le vedem, si totusi ele confera niste avantaje in comparatie cu cei care nu le detin. Prin identificarea privilegiilor si discutarea nivelurilor de putere, scopul nostru nu este de a-I face pe oameni sa se simta vinovati ci mai degraba sa isi asume responsabilitatea pentru inegalitatile structurale.

Intersectarea opresiunilor si privilegiilor

“Nu exista vreo lupta dusa pe o singura tema deoarece noi nu ne ducem vietile pe o singura tema.” (Audre Lorde)
Diversele categorii sociale (cum ar fi genul, rasa, etnicitatea, clasa economica, abilitate, varsta si sexualitate) se incruciseaza pentru a crea forme specifice de opresiune si privilegii. Acest concept, cunoscut si sub numele “intersectionalitate”, spune ca nu ajunge sa observi o singura categorie identitara (cum ar fi rasa sau genul) sau sa presupui ca multiple categorii indentitare sunt doar o “suma a partilor lor componente”. De exemplu, cineva care este de etnie roma si femeie si foloseste un scaun cu rotile resimte in acelasi timp ceea ce inseamna sexul sau, rasializarea sa si statutul sau de dizabilitate, nu sunt lucruri separate.
Noi consideram ca pentru a incerca intr-adevar sa intelegem si sa schimbam sistemele de opresiune, trebuie sa constientizam si sa exploram felul in care diferite aspecte ale identitatilor noastre ne informeaza ca oameni si ne afecteaza experientele si oportunitatile.

Conctextul ECE context si anti-romaismul

Exista oricum multe carti, website-uri, materiale si resurse care detaliaza toate conceptele pe care le-am trecut in revista mai sus. Totusi, marea majoritate a acestora priveste contextele istorice si politic specifice Americii de Nord si unor zone din America de Sud si Africa, pentru ca in aceste locuri au fost create si dezvoltate cel mai mult ideile respective. In plus, mute din materiale sunt disponibile numai in engleza, sau foarte putine alte limbi.

Cand am creat acestei colectii de materiale, intentia era de a explora felul in care aceste idei se pot raporta la contextul Europei Centrale si de Est (in particular Bulgaria, Ungaria si Romania) si de a le adapta acolo unde este nevoie. In primul rand, acest lucru a insemnat traducerea materialelor in limbile bulgara, maghiara si romana – pentru a le face accesibile unei audiente mult mai largi. Toate materialele sunt de asemenea in limba engleza, deci speram ca vor fi create si alte adaptari si traduceri dupa aceste texte. Am considerat, de asemenea, ca parte din efortul de a crea niste materiale care sunt relevante pentru romi si includ interesele lor, este esential sa avem traducerea in limba romani ca parte din aceasta colectie, alaturi de traducerile in engleza si limbile oficiale ale tarilor pe care ne concentram.

Acest demers a presupus o privire mai amanuntita asupra felului in care istoria, cultura si politica au influentat identitatile si experientele contemporane in aceasta zona a lumii. Bineinteles, situatiile sunt diferite pentru fiecare din tarile vizate (si de asemenea in interioriul fiecarei tari), dar exista si similaritati. Din acestea, vizibilizarea discriminarii, opresiunilor si nedreptatilor cu care se confrunta persoanele de etnie roma constituie o parte semnificativa. Sentimentele anti-romi (anti-tiganismul sau romafobia*) sunt larg raspandite in aceasta zona cat si in intreaga Europa. Peste tot, persoanele de etnie roma si comunitatile de romi continua sa fie persecutate si stigmatizate, un fenomen adanc inradacinat in culturile europene de sute de ani. Eforturile de constientizare a situatiei nu sunt suficiente. Toleranta practicata de indivizi nu este suficienta. Ce dorim este sa promovam schimbarea sociala asa incat rasismul si romafobia sa fie complet eliminate!

Comments are closed